Отправлено: 06.08.13 16:14. Заголовок: Arta Muzicală din Republica Moldova. Istorie si modernitate. Recenzie

Recent am descoperit ultima contribuţie la istoria muzicii de estradă din Moldova. Ea îi aparţine Victoriei Tcacenco, Dr. în studiul artelor, Colaborator al Academiei de ştiinţe a Moldovei şi a fost inserată în volumul [1]. Articolul mi-a lăsat în general o impresie bună şi chiar am schimbat câteva vorbe la această temă cu Iurie Sadovnic, care nu ştia de apariţia acestui articol. Altceva, că am vrut să discut la aceeaşi temă şi cu Liviu Ştiirbu, însă acesta părea ocupat. Anterior î-mi spuse că este entuziasmat de Ala Pugaciova. O fi având şi motive.


Dar să trecem la subiectul acestui articol.

Partea despre muzica de jazz conţine o istorie cvasicompletă a acestui domeniu muzical în Republica Moldova, iar dacă aveţi alături şi cartea [2], atunci ea este perfect lizibilă. Doar o singură dată am avut ocazia să mă îndoiesc de calitatea textului final: când a fost amintită solista Ludmila Ivanov şi nu Ludmila Mişov (la pagina 879) printre soliştii binecunoscutei orchestre de jazz "Bucuria" , condusă de Şico Aranov.

Avantajul acestui articol este că el face istoria jazz-ului în Basarabia şi Republica Moldova cursivă, începând-o încă din anii 30 ai sec. XX. Sunt amintiţi mai mulţi protagonişti ai genului decât în cartea 2, inclusiv unii interpreţi care au evoluat în sălile de cinema, încâlzind la propriu şi la figurat inimile spectatorilor înainte de film.

Ca o postfaţă la acest capitol al muzicii din RSSM vine ansamblul "Cvarta", în componenţa căruia au evoluat în anii 1980 următorii muzicieni:
Simon Şirman
Harry Şirman
Muhail Alperin
Ian Lempert
Alexandru Opriţa

Se menţionează, cp Opriţa a părăsit ulterior ansamblul, iar Mihail Alperin este actualmente profesor al Academiei Muzicale din Oslo.


Ulterior se procedează la trecerea în revistă a creaţiei grupului "Noroc", despre care s-a amintit în mai multe rânduri, transformat ulterior în "Contemporanul", fiind menţionaţi interpreţii Mihai Dolgan, Lidia Botezatu, Ion Suruceanu, Ştefan Petrcahe, fraţii Cazacu, Valentin Goga şi alţii.

Piesa "Primăvara" (Dolgan- Strâbeanu), probabil considerată de autorul articolului cel mai mare hit al grupului este prezentată integral, până la note.

Ulterior este citat cât se poate de elocvent Ion Aldea-Teodorovici pentru "Gelozie", P. Teodorovici (pentru "Melancolie"), A. Chiriac (pentru "Romantică", Valentin Dânga (pentru "Un blues la mare"), Constantin Rusnac ("Tu, dragostea mea"), împreună cu autorii textelor.

Vine rândul lui Iurie Sadovnic, lider al grupului "Legenda", care a devenit, conform autorului articolului, "cel mai vestit reprezentant al aşa zisului folk-rock din Moldova perioadei sovietice". Printre piesele de seamă ale acestui grup sunt menţionate: "Gustul Pânii", "Sara pe deal", "Radu mamei", "Cântec haiducesc", "Pe lângă plopii fără soţ", "Romanţă", "Legenda" şi "Strunga" (această piesă î-mi aminteşte de piesa omonimă în interpretarea grupului "Phoenix").

Ulterior vine rândul formaţiei "Plai" "cu o concepţie sonoră proprie", format în anii 1980 din componenţa căruia fac parte Liviu Ştirbu. Sunt menţionate piesele acestei formaţii " Colind pentru soare", "Dacă ar fi", "Urări de viaţă lungă", "Focul lui Prometeu" (toate semnate de compozitorul Liviu Ştirbu).

Deşi sunt semnalate unele mici influenţe din "Blood, Sweat and Tears", "Chicago", din psychedelic-ul grupului britanic "Pink Floyd", "Earth, Wind and Fire", "Bee Gees", autoarea menţionează, că "stilistica muzicală a grupului "Plai" este uimitor de organică, artistică, demonstrând un nivel înalt al lucrului componistic cu materialul muzical" ( impresia mea de la primul concert al formaţiei a fost un pic diferită, mai ales suna foarte prost chitara, iar contribuţia lui Ştefan Petrache a fost determinantă)

Ulterior autorul consacră un paragraf aparte dezvoltării muzicii de estradă în Republica Moldova în anii 90- grupurile "Trigon", "Univox Vocal Band", "Zdob si Zdub", "Milenium", cântăreţele Nelly Ciobanu şi Natalia Barbu.

Autorul menţionează, că "un loc important în istoria muzicii de estradă a acestei perioade îl ocupă Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, "arta cărora a fost strâns legată de realităţile politice şi culturale ale anilor '80-'90 ai secolului trecut, de procesul de stabilire a suveranităţii Republicii Moldova, de creşterea conştiinţei naţionale, conştientizarea importanţei culturii şi a limbii române".

Printre şlagărele lui Ion Aldea-Teodorovici este cântecul scris pentru Sofia Rotaru "Crede-mă, iubire crede-mă", la fel cum şi multe altele cu tentă patriotică, iar textul şi notele piesei "Răsai" sunt prezentate integral.

Ulterior sunt menţionate formaţiile "Cuibul " şi "Zdob şi Zdub" (vezi de asemenea gazeta "Novoe Vremea" din 2000), "O-Zone" şi liderul acestui grup Dan Bălan ( şi mie-mi place, cu excepţia cazurilor când apare pe scenă în stare de ebrietate!).

Sunt menţionaţi interpreţii din Moldova, care au participat la Eurovision- Natalia Barbu (am ascultat-o chiar ieri la Radio Moldova), "Zdob şi Zdub", precum şi trofeul obţinut de Natalia Gordienco la Jurmala.

Mai mult loc este dedicat formaţiei "Trigon" şi liderului acestei formaţii Anatol Ştefăneţ, soliştii Oleg Baltag şi Sergiu Testemiţeanu precum şi prolificitatea acestei formaţii. Ulterior sunt enumăraţi şi alţi membri ai Trigonului- Dorel Burlacu, Valentin Boghean, Harry Tverdohleb.

Vine rândul interpretei Geta Burlacu, cu textul şi notele piesei "Ce n-aş da", iarăş "Zdob şi Zdub", iar una dintre compoziţii- "Hăitura" este analizată în detalii.

Următorul paragraf (5) este consacrat teatrului muzical de orientare non-academică, un loc aparte în cadrul căruia îl ocupă Vladimir Bitchin (BItkin) şi Liviu Ştirbu, cărora le sunt consacrate paragrafe aparte pe parcursul a încă 23 de pagini de text.

Autorul menţionează anumite similitudini cu opera rock "Regele Iştvan" în Ungaria, "Naga" în Polonia, "Hubeţ-Beg" în Iugoslavia, "Iunona i Avosi" şi "Liturghia celor chemaţi" de Râbnikov, "Legenda flamandă" de Grinblat, "Strigătul cucului" de Kalimulin, "Alternativa" de R. Bardanaşvili (vă spun sincer, că nu le ştiu pe toate).


Chiar astăzi dimineaţă am audiat la radio Chişinău o piesă sau mai multe în interpretarea lui Anatol Dumitraş. Nu înţeleg, de ce nu a fost amintit în acest articol? De asemenea nu am întâlnit numele Silviei Grigore, sau al lui Anatol Neamţu, decedat mai mult de un ani în urmă, sau al lui Anatol Roşcovan, care a cântat în formaţia "Legenda". De ce nu se spune nici un cuvânt despre formaţia "Kruiz", trei dintre membrii căreia sunt basarabeni, inclusiv 2 români? Poate o fi din cauza, că am trecut ieri pe alături de Alexandru Cazacu, când acesta servea o bere la barul: Galia şi Angela din strada Deleanu?

Î-şi ia revanşa, domnilor!